Cum se dezbate o moștenire pe cale judecătorească!

De principiu, succesiunea este o modalitate prin care se transmite patrimoniul unei persoanei fizice decedate către succesorii săi, potrivit dispozițiilor  legale.

În situația în care există neînțelegeri între succesibili, singura modalitate prin care poți dezbate moștenirea este pe cale judecătorească.

1.Din start trebuie să ai în vedere că un proces cu un asemenea obiect va fi soluționat în minimum 1 an, motiv pentru care este necesar să te înarmezi cu răbdare și resurse financiare.

2.Este important de știut că instanța competentă va fi cea de la ultimul domiciliu al defunctului, iar din acest motiv, trebuie să alegi un avocat din respectiva circumscripție sau un avocat dispus să efectueze deplasări.

3.Înainte de a apela la un avocat trebuie să ai în vedere că este necesar să obții informații despre bunurile care compun masa succesorală, trebuie să deții documente din care să rezulte identitatea defunctului, extrase de Carte Funciară, diverse înscrisuri de la Primărie, documente de proprietate, etc. 

  1. La îndrumarea avocatului, trebuie să obții  de la notar și o încheiere de verificare a evidențelor succesorale.

5.După ce ai făcut rost de toate documentele necesare demarării procedurii judiciare, reprezentantul convențional va redacta cererea de chemare în judecată și va pregăti dosarul ce o să fie depus la instanța competentă.

6.Un aspect foarte important de avut în vedere atunci când vei dezbate moștenirea pe cale judecătorească este cel privitor la taxele de timbru întrucât, în funcție de valoarea bunurilor, acestea pot fi împovărătoare.

Taxa de timbru se calculează potrivit OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, respectiv:

Articolul 5

(1) În materia partajului judiciar, se taxează cu jumătate din taxa stabilită potrivit art. 3 alin. (1) cererile care privesc:

  1. a) stabilirea bunurilor supuse împărțelii, la valoarea acestora;
  2. b) creanțele pe care coproprietarii le au unii față de alții, născute din starea de proprietate comună, la valoarea creanțelor a căror recunoaștere se solicită;
  3. c) raportul donațiilor, la valoarea bunurilor al căror raport se solicită;
  4. d) reducțiunea liberalităților excesive, la valoarea părții de rezervă supusă reîntregirii prin reducțiunea liberalităților;
  5. e) partajul propriu-zis, indiferent de modalitatea de realizare a acestuia, la valoarea masei partajabile.

(2) Dacă cererile în materia partajului judiciar prevăzute la alin. (1) se formulează în cadrul aceleiași acțiuni, aceasta se taxează cu o singură taxă, stabilită potrivit alin. (1), calculată la valoarea cea mai mare.

(3) Cererile privind stabilirea calității de coproprietar și stabilirea cotei-părți ce se cuvine fiecărui coproprietar, precum și cererile privind stabilirea calității de moștenitor și a cotei-părți ce se cuvine fiecărui moștenitor se taxează cu 50 lei pentru fiecare coproprietar sau, după caz, moștenitor.

 În situația în care posibilitățile financiare sunt limitate, trebuie să ai în vedere și facilitățile puse la dispoziție de către stat iar pentru mai multe detalii, te invit să mă contactezi.